Decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin – încă din luna martie a anului 2023 – a aruncat o mică provocare în planurile de călătorie ale „Țarului”. La începutul acestei săptămâni, însă, Putin a aterizat în Mongolia – un stat membru al CPI obligat să-l aresteze dacă va păși în țară.
Numai că, în loc să pună în aplicare acest mandat, autoritățile din Mongolia l-au întâmpinat pe Putin cu brațele deschise, iar a doua zi acesta a părăsit țara nestingherit. O astfel de sfidare a CPI ar putea încuraja și alte națiuni să urmeze exemplul Mongoliei, iar Kremlinul ar putea profita de precedentul care s-a creat.
Curtea Penală Internațională nu are, totuși, mijloacele prin care să pedepsească Mongolia pentru că nu l-a arestat pe Vladimir Putin, notează site-ul independent Meduza.
„CPI, ca și alte instituții juridice internaționale, se bazează pe statele membre care acționează cu bună-credință”, explică Gleb Bogush, expert în dreptul penal internațional.
Majoritatea organizațiilor internaționale funcționează în același mod. Există excepții, dar chiar și acelea adesea nu funcționează perfect, explică Bogush. Consiliul de Securitate al ONU, spre exemplu, poate impune statelor măsuri de executare, dar membrii săi permanenți au capacitatea de a evita respectarea acestora.
Judecătorii sunt aleși de statele membre și servesc un singur mandat de nouă ani, care în cazul lui Damdin a început destul de recent, în 2024.
„Adunarea poate mustra un anumit stat și poate recomanda ca acesta să respecte Statutul de la Roma. Doar reputația Mongoliei ar putea avea de suferit – acest incident va rămâne în istorie”, spune Gleb Bogush.
Pare foarte puțin probabil să se întâmple asta.
Activistul pentru drepturile omului Stanislav Dmitrievsky a precizat că „Statutul de la Roma nu specifică și ce acțiuni pot fi întreprinse împotriva infractorilor”.
Deși expulzarea din CPI nu este menționată în mod explicit, statele membre ar putea, teoretic, să impună orice sancțiuni pe care le consideră potrivite, atâta timp cât acestea se aliniază la dreptul internațional.
Cu toate acestea, Dmitrievsky se îndoiește că expulzarea unei țări din Adunare este o posibilitate reală.
„Au existat cazuri în care statele membre au refuzat să pună în aplicare mandatele de arestare (n.red. – emise de CPI), dar niciunul dintre acestea nu a dus la consecințe grave. Acest tip de pedeapsă este mai mult o problemă politică decât una legală și se rezumă la echilibrarea intereselor. Este clar că refuzul de a coopera subminează misiunea CPI”, afirmă activistul.
Răspunsul la această întrebare este afirmativ. Și nu este vorba doar despre prevederile Statutul de la Roma, deși doar încălcarea acestui tratat este deja o încălcare a dreptului internațional.
Bogush atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că „autoritățile mongole citează mai degrabă considerente politice decât argumente juridice în declarațiile lor”.
Expertul crede că acest lucru se datorează faptului că autoritățile din Mongolia înțeleg pe deplin că „pur și simplu nu au un caz legal puternic”.
Mongolia este puternic dependentă de importurile de energie și aderă la o politică de neutralitate.
„Această situație este foarte convenabilă pentru Kremlin”, afirmă Bogush.
„Mongolia este o țară fără ieșire la mare și se învecinează atât cu Rusia, cât și cu China. Geografia și economia țării o pun într-o situație politică provocatoare. Pentru Kremlin, acesta este un scenariu foarte favorabil, deoarece îi este ușor să lucreze cu un guvern plasat într-o astfel de poziție”, mai spune Bogush.
Gleb Bogush este de părere că Kremlinul poate privi refuzul Mongoliei de a-l aresta pe Putin ca pe o victorie.
„Întărește viziunea asupra lumii a autorităților ruse conform căreia atât dreptul internațional, cât și cel național sunt lipsiți de sens”, explică el.
Activistul pentru drepturile omului Stanislav Dmitrievsky este de acord cu Gleb Bogush, spunând că Putin „poate sărbători o victorie de moment”.
Bogush subliniază, de asemenea, că reacția comunității internaționale, chiar și la nivel retoric, va fi importantă.
„Dacă răspunsul este pur formal, ar putea influența poziția altor state, care vor ajunge să înțeleagă că încălcarea Statutului de la Roma nu duce la nicio consecință reală sau diplomatică. Mongolia cu siguranță nu a fost forțată să ratifice acest document, iar o situație în care un stat membru ignoră complet Statutul ar putea fi foarte periculoasă. Este important să ne asigurăm că Mongolia nu rămâne confortabilă în această situație”, spune specialistul.
Directorul executiv al Amnesty International Mongolia, Altantuya Batdorj, a condamnat deja acțiunile guvernului din Mongolia.
„A adăposti un fugar de justiția internațională nu echivalează doar cu obstrucționarea justiției. Dacă Mongolia oferă chiar și un refugiu sigur temporar pentru președintele Putin, va deveni efectiv un complice în asigurarea impunității pentru unele dintre cele mai grave crime conform dreptului internațional”, punctează Altantuya Batdorj.
Foto – Profimedia Images
Citește și: